La câteva luni după alte instituții de top, Banca Centrală Europeană (BCE) a sugerat că inversarea politicilor sale privind inflația în euro și suprimarea ratei dobânzii ar putea începe încă din acest an. Potrivit președintelui său, Christine Lagarde:

Vom încheia achizițiile nete prin programul de achiziții de active… la începutul trimestrului al treilea. Prima creștere a ratei dobânzii cheie… va avea loc la ceva timp după încheierea achizițiilor de active nete. Încă nu am stabilit cu exactitate ce va însemna acest „timp”, dar am precizat foarte clar că ar putea fi doar câteva săptămâni. După prima creștere a dobânzilor, rata de normalizare a acestora se va produce treptat.

Această veste este importantă pentru toată Europa. Dacă Lagarde va îndeplini prognoza puternic condiționată, aceasta va fi prima creștere a ratei dobânzii cheie din august 2011. Rata dobânzii din zona euro a fost suprimată artificial de la criza financiară din 2009 și până acum, adică de peste un deceniu. În cea mai mare parte a acestei perioade, valorile au fost în zona negativă. Prima scădere sub zero a avut loc la mijlocul anului 2014, iar din toamna lui 2019 valoarea ratei dobânzii este fără precedent, de -0,5%.

Începutul creșterii ratei dobânzii va afecta întreaga economie și toate sectoarele financiare din din Europa. Totodată, efectele vor fi resimțite atât de către consumatori, cât și de către firme.

Cea mai importantă întrebare care apare acum este: „Va duce creșterea ratei bobânzii la o nouă criză economică?”.

Rolul BCE în criza economică

Când o bancă centrală scade în mod artificial rata cheie a dobânzii, ratele dobânzilor la împrumuturile acordate persoanelor fizice și întreprinderilor încep și ele să scadă. Prin urmare, creditele retrase sunt în creștere. Acesta este scopul băncii centrale însăși. Rezultatul este iluzia creșterii economice, stimularea activității de afaceri și a încrederii consumatorilor.

Este folosit termenul „iluzie” deoarece motivul dobânzii mai mici nu este creșterea naturală a economiilor gospodăriilor și întreprinderilor, ci politica băncii centrale. Prin scăderea ratei cheie a dobânzii, îi păcălește pe antreprenori să investească și pe consumatori să consume. În acest proces, prețurile activelor cresc (umflarea bulelor economice), împreună cu îndatorarea. Prin urmare, începutul ciclului economic este momentul scăderii ratei cheie a dobânzii. Și din acest motiv, datoria gospodăriilor din Europa a atins cel mai înalt nivel din istorie, iar îndatorarea totală este mai mare decât în 2008.

Citește mai multe despre acest subiect: Credit și datorie I: drogurile care ucid economia modernăredit și datorii

Multe dintre proiectele noi care au început după reducerea ratei dobânzii au fost investiții greșite. Ele pot exista doar atât timp cât banca centrală menține dobânda cheie artificial scăzută. În aceste condiții se pot finanța cu noi împrumuturi ieftin și își pot refinanța vechile datorii. Când rata creditului începe să crească, investițiile greșite încep să se corecteze. Acest lucru are loc prin falimentul lor și declanșarea crizei economice.

Citește mai multe despre acest subiect: Anatomia crizelor și ciclul economic

Acest scenariu s-a produs de mai multe ori de-a lungul istoriei. Cel mai recent exemplu este marea criză economică din 2008, dar întreg secolul 20 a fost o serie de cicluri constant recurente de boom-uri și recesiuni, tocmai din cauza politicilor băncilor centrale.

Există bule economice și un risc de criză în prezent?

Ca răspuns la criza financiară din 2008, BCE a scăzut rata cheie a dobânzii la cel mai mic nivel din istorie. Același lucru a putut fi observat în Statele Unite, deși acolo nu a ajuns în teritoriu negativ. Prin urmare, după 2009, produsul intern brut a revenit încet la creștere.

Dar, până în 2019, în ciuda suprimării continue a ratelor dobânzilor de BCE, aproape că s-a oprit. Motorul din zona euro, Germania a evitat stagnarea (adică lipsa creșterii), iar în Franța și Marea Britanie am observat rate aproape comparabile cu erorile statistice (1, 5 și 1, 4 %). În Europa, economiile erau slabe chiar înainte de pandemie. După aceea, în ciuda creșterii nominale a PIB-ului și a ocupării forței de muncă în unele țări, acestea sunt și mai nesustenabile.

Citește mai multe despre acest subiect: Credit și datorie II: situația financiară a Europei este mai gravă ca niciodată

Creșterea după blocajele din 2020-2021 s-a datorat tipăririi record de bani și suprimării continue a ratelor dobânzilor de către BCE. Dar, ca întotdeauna, acțiunile băncii centrale duc la consecințe neprevăzute, sub forma creșterii artificiale în sectoare întregi ale economiei (adică umflarea bulelor ).

Citește mai multe despre acest subiect: BCE promite că va crește inflația din nou și va menține bulele umflate

Acestea includ piețele corporative și datorii guvernamentale, piața auto, pe care o vom analiza separat și “suspectul de serviciu”, piața imobiliară. Veți găsi o analiză detaliată a ceea ce se întâmplă cu acest sector într-un articolul separat.

Citește mai multe despre acest subiect: Când ne așteptăm la o nouă bulă imobiliară și explozia acesteia?

Astfel, economiile Europei sunt instabile, iar bulele sunt deja umflate. La problemele create de BCE se adaugă evenimente geopolitice. Cel mai important fenomen pentru Europa este războiul din Ucraina, care s-ar putea să nu se termine curând.

Citește mai multe despre acest subiect: Cum ar afecta un război între Rusia și Ucraina finanțele noastre personale?

Combinația de factori negativi nu trece neobservată. Indicele de încredere a consumatorilor din UE se află la cel mai scăzut nivel de la primele blocaje din 2020. Europenii se pregătesc, de asemenea, pentru o criză economică.

Infografic : Indicele de încredere a consumatorilor

Statele Unite sunt cu un picior în criza economică

Multe dinamici similare ale ratelor dobânzilor și ale economiei sunt observate în Statele Unite. Prin urmare, a trecut și printr-o „recuperare”, mai ales pe hârtie. Câțiva astfel de indicatori sunt analizați mai jos.

Citește mai multe despre acest subiect: Economiștii se așteaptă ca programul de relaxare cantitativă să se micșoreze, dar poate Rezerva Federală să o facă?

Prima diferență față de Europa este că cea mai mare economie din lume se află deja cu un picior într-o criză economică. În primul trimestru, PIB-ul țării a scăzut „surprinzător” cu 1,4% (majoritatea analiștilor au prezis o creștere de 1,1%). Nu trebuie să uităm că definiția unei recesiuni este „două trimestre consecutive de contracție economică”.

A doua diferență este că Rezerva Federală a început să crească rata cheie a dobânzii pe măsură ce economia se contractă, piețele de valori trec prin cele mai proaste trimestre de când avem date, iar piața de obligațiuni se prăbușește, de asemenea. Nu am mai văzut niciodată o astfel de mișcare. Banca centrală încearcă să reducă inflația, ceea ce, totuși, este puțin probabil să se întâmple, așa cum vom vedea în cele ce urmează.

Citește mai multe despre acest subiect: Bursă, aur și inflație: ce se întâmplă când dobânda crește?

Ceea ce se întâmplă în Statele Unite este important pentru că:

Din nou, vedem cum creșterea ratei cheie a dobânzii, care în sine este o mișcare corectă, duce la prăbușirea mai multor sectoare ale economiei;
Recuperarea chiar și a celei mai mari economii din lume este extrem de volatilă;
Ca și în 2008, problemele din țară pot fi transferate în alte țări, inclusiv în Europa.

Acest lucru ne duce la cea mai importantă întrebare:

Când va lovi următoarea criză economică Europa?

Judecând după teorie, practică și istorie, atunci când BCE începe să majoreze dobânda cheie, ne vom confrunta cu prospectul unei noi crize economice.

De la sfârşitul anului 2005 până în august 2008, rata cheie a dobânzii în zona euro a crescut de la 1 la 3,23%. În februarie 2009, unele țări din Uniunea Europeană sunt deja în recesiune, iar majoritatea celorlalte vor fi afectate și ele de criză în curând. Astfel, în Europa, este nevoie de aproape trei ani pentru ca ratele dobânzilor să crească înainte ca economiile să se prăbușească. În SUA, unde dobânda cheie crește și ea, criza economică a început oficial în decembrie 2007

Potrivit lui Lagarde, BCE ar putea începe să majoreze dobânda cheie până în august. Dacă este la rata din 2008, până la sfârșitul lui 2023 rata poate fi în jur de 1% și aproximativ 2% până în 2024. Deși 2% este o rată a dobânzii extrem de scăzută, în acest moment va fi semnificativ mai mare față de media pentru ultimele aproape trei decenii Pe baza acestei ipoteze și a altor lucruri egale, ne putem aștepta ca următoarea criză să înceapă să se simtă în Europa la începutul lui 2025 .

În realitatea însă rar se întâmplă ca lucrurile să fie identice și nu ne putem baza pe cronologia crizei economice precedente. O recesiune în Statele Unite ar putea duce la o criză economică în Europa mai devreme. Previziunile pentru China sunt, de asemenea, în scădere constantă, deoarece carantina din China este puțin probabil să se încheie prea curând. Dacă BCE crește ratele dobânzilor într-un ritm mai rapid, recesiunea economică va fi, de asemenea, mai rapidă. S-ar putea să vedem o escaladare a războiului din Ucraina sau un eveniment neprevăzut care va duce la următoarea criză economică înainte de creșterea ratei cheie a dobânzii.

Nu în ultimul rând, inflația ridicată în Europa ar putea duce la o criză economică. Dar despre acest subiect vom discuta într-un articol separat.

Cât de gravă va fi următoarea criză economică?

Revenind la recenta criză economică, prețurile proprietăților au scăzut aproape la jumătate. Şomajul în Europa în ansamblu aproape s-a dublat. În anumite țări, inclusiv Bulgaria, a crescut cu peste 100% față de perioada antecriză din 2007. Ponderea șomerilor de lungă durată (adică a persoanelor care nu au fost angajate de mai mult de un an) a crescut cu 50%. Produsul intern brut pe cap de locuitor s-a prăbușit și a rămas la un nivel scăzut timp de mai bine de jumătate de deceniu. Desigur, multe companii au pierdut teren în acest proces, investițiile s-au micșorat, iar nivelul datoriei publice este mai mare decât era înainte de criza datoriilor.

Avem motive să credem că următoarea recesiune va fi mai gravă decât precedenta. Motivul este că ne confruntăm cu cea mai lungă perioadă de distorsiuni economice din istoria Uniunii Europene. Iar politicile BCE sunt urmate chiar și în țări care își pot stabili propriile politici de rate ale dobânzii, cum ar fi și România.

Cu cât economia este mai distorsionată, adică. cu cât bulele sunt mai mari, cu atât următoarea criză va fi mai gravă. Putem judeca dimensiunea lor după prețul activelor și gradul de îndatorare. De exemplu, prețurile proprietăților și-au depășit vârful din bula anterioară.

Infografic 2 : Dimensiunile crizei economice recente

Un alt indicator care arată că economia nu prea are de crescut este șomajul. În UE, la sfârșitul anului trecut, era la nivelul de dinainte de marea criză economică din 2008. În Bulgaria, România și Serbia, este mai mic decât în 2008. Unul dintre principalii factori de atragere a investițiilor în toate cele trei țări este forța de muncă relativ mai ieftină. Lipsa potențialilor angajați este o frână în atragerea investițiilor străine directe și arată că economia se apropie de potențialul său maxim.

Dar contextul în care va avea loc următoarea criză economică este, de asemenea, important.

Înrăutățirea circumstanțelor în următoarea criză economică

În Europa, asistăm la o combinație de tipărire acerbă a banilor și creșterea cheltuielilor guvernamentale. Creșterea masei monetare este principala cauză a creșterii prețurilor bunurilor de larg consum.

Citește mai multe despre acest subiect: Ce este inflația

Dacă îi dăm crezare lui Christine Lagarde că BCE va suspenda programele de relaxare cantitativă care imprimă bani și cresc capacitatea guvernelor din zona euro de a cheltui mai mult, va avea loc unul din următoarele scenarii în criza viitoare:

Guvernele vor majora taxele

Dacă nu au acces la credite ieftine, disponibile din cauza politicilor BCE, guvernele europene vor fi obligate să majoreze taxele. Într-o criză, costurile acestora cresc (deși nu duc la redresarea economică), în special a celor așa-zise pasive nefinanţate. Acestea din urmă includ transferuri sociale, indemnizații de șomaj și maternitate, pensii și alte plăți pentru care nu au fost încasate resurse în avans. Rezultatul va fi o lovitură puternică pentru investiții, care va reduce atât creșterea economică reală, cât și cea potențială.

Citește mai multe despre acest subiect: Relația dintre producție și economie și evoluția ei pe timp de crizău

Un alt efect negativ va fi scăderea nivelului real de trai al indivizilor. Vor suferi o lovitură din trei părți. În primul rând, inflația ridicată scade deja puterea noastră de cumpărare. Este puțin probabil ca acțiunea băncii centrale să-i pună capăt. În al doilea rând, declinul activității economice într-o criză reduce producția, făcându-ne mai săraci. În al treilea rând, cu impozite mai mari, venitul nostru disponibil va fi evident mai mic.

BCE va reduce din nou ratele dobânzilor și va reveni la tipărirea banilor

Astfel, nominal, economiile se pot „reface”. În realitate, distorsiunile vor deveni mai mari, bulele se vor umfla și mai mult, iar inflația va continua să crească. Acest lucru va pune bazele unei crize și mai severe în viitor. În practică, această opțiune a fost aleasă în timpul crizei financiare din 2008.

Indiferent de scenariu, acesta va agrava și mai mult criza economică viitoare și ne va lovi ca consumatori.

Cum să te salvezi de o criză economică?

Pentru a ne proteja de efectele negative ale unei crize, trebuie să ne investim banii. Altfel, banii fiat își pierd valoarea, ceea ce ne face mai săraci.

Citește mai multe despre acest subiect: Trei motive pentru a investi, în loc să cheltuiești, când inflația e mare

Este deosebit de important să ne gândim la acest lucru înainte de criza economică. Dacă nu suntem pregătiți, ne putem găsi într-o situație foarte gravă, în care ne pierdem locurile de muncă și economiile noastre sunt devalorizate. În același timp, nu trebuie doar să investim, ci să ne asigurăm că activele pe care le alegem își păstrează valoarea în timp.

Citește mai multe despreacest subiect: Aurul – salvatorul puterii de cumpărare în situații de criză

În acest articol, am analizat comportamentul celor mai populare active de investiții pe timp de recesiune. Printre acestea se numără:

aurul de investiții, care în mod tradițional are cele mai bune performanțe într-o recesiune. Puteți citi mai multe despre investiție și avantajele și dezavantajele acesteia aici: Investiția în aur, partea 1: Aurul de investiții
banii fiat
acțiunile și obligațiile
proprietățile imobiliare.

Cel mai important lucru pentru fiecare individ este să-și facă o idee despre cum funcționează instrumentele de investiții fundamentale. Mai ales în vremuri de tipărire rapidă a banilor, inflație ridicată și (deocamdată) suprimarea ratelor dobânzilor de către băncile centrale.