Economiile europene devin stagnante

Produsul intern brut al Uniunii Europene a crescut cu 0,1% în al treilea trimestru al acestui an, comparat cu aceeași perioadă a anului 2022. Această valoarea marchează cel de-al șaselea trimestru de încetinire a economiei. Cu o astfel de încetinire, economia Uniunii Europeane de află în fața unei perioade de stagflație, când prețurile cresc, iar producția rămâne constantă sau scade.

Mai multe despre subiect, aici: Cum va arăta următoarea criză economică în Europa și cum să ne protejăm de ea

Predicțiile asupra unei recesiuni sunt răspândite în presă. În acest articol voi analiza situația economică a blocului comunitar și voi vedea dacă titlurile despre o recesiune sunt valide.

Actualul status al economiei UE

Țările europene își reorientează economiile de zeci de ani, trecând de la economii industrializate la economii bazate pe servicii. Ponderea medie în UE a producției industriale ca procent din PIB este de 23,5%, cele mai mici valori fiind în Portugalia și Franța.

Acesta este un lucru important de luat în considerare atunci când se determină modul în care funcționează o economie. O producție industrială mai mare ca procent din PIB înseamnă că țara respectivă produce ceva tangibil. Este adevărat că economiile de astăzi au nevoie de servicii, dar avem nevoie și de bunuri. Iar cu un nivel de producție tot mai scăzut, ceea ce este cazul majorității economiilor europene, nivelul de trai scade.

Ratele dobânzilor europene

Având în vedere că în zona euro s-au înregistrat cele mai rapide creșteri ale ratelor dobânzilor de la crearea monedei euro în 1999, prețul datoriei a crescut mult și repede. Rata dobânzii de politică monetară a Băncii Centrale Europene a trecut de la -0,25% la 4,5% în prezent. Această creștere bruscă a avut loc în puțin peste un an.

Mai multe pe această temă, aici: Introducere în conceptul de dobândă

Cu o datorie mai scumpă, companiile abia pot ține pasul cu costurile împrumuturilor. Acest lucru a dus la dispariția multor companii din lanțul de producție, punând și mai multă presiune asupra producției. Potrivit raportului de analiză a falimentelor din Uniunea Europeană realizat de Scope Ratings, cele mai afectate întreprinderi sunt cele de retail. Rata falimentelor în Uniunea Europeană este la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace.

De obicei, atunci când ratele dobânzilor sunt majorate după perioade îndelungate în care au rămas la un nivel scăzut în mod artificial, acestea determină o recesiune. Am văzut acest lucru de mai multe ori în istorie, inclusiv în timpul Marii Recesiuni din 2008.

Producția în Europa

Există însă un alt motiv pentru care producția părăsește Europa. Datorită reglementărilor dure ale Uniunii Europene, atât China, cât și India, devin centrele de putere ale producției industriale. Chiar dacă economia Chinei se bazează în principal pe datorie, cea mai mare parte a acesteia este destinată producerii majorității bunurilor utilizate în prezent.

Mai multe pe această temă, aici: China, bula care pur și simplu nu se sparge

Indicatorul „Economic Sentiment Indicator”, utilizat pentru a măsura încrederea în economia generală a UE prin intermediul unor sondaje adresate producătorilor, furnizorilor de servicii, comercianților cu amănuntul și companiilor de construcții, se află la cel mai scăzut nivel din octombrie 2013. Aceasta este o problemă serioasă, deoarece, dacă facem o comparație între 2013 și 2023, în urmă cu un deceniu, Europa se lupta cu o criză a datoriilor. Cea mai recentă valoare a indicatorului pentru luna octombrie a acestui an este de 93,1 puncte, ceea ce o face, totodată, cu 6,5% mai mică decât media de 40 de ani, de 99,5 puncte.

Mai multe despre acest subiect, aici: Credit și datorie II: situația financiară a Europei este mai gravă ca niciodată

În ultimele opt luni am asistat la niveluri în scădere ale producției industriale în UE. Cele mai recente date pentru luna septembrie 2023, care indică o reducere de 6,1 % a producției industriale, reprezintă cea mai mare scădere de la criza financiară din 2008. Iar această scădere a producției duce la scăderea cantității de bunuri disponibile pentru a fi comercializate. Adăugând acest lucru la creșterea vitezei de creare a banilor de către băncile centrale începând din 2020, valoarea banilor noștri este subminată.

Deprecierea banilor în Europa

De când lumea a renunțat la aur și argint ca bani siguri, am asistat la o continuă depreciere a banilor noștri. Acest lucru se face prin intermediul tipăririi de bani de către banca centrală și al sistemului bancar cu rezerve fracționare. Însoțită de scăderea producției, banilor noștri își pierd foarte repede puterea de cumpărare.

Mai multe despre acest subiect, aici: Subminarea banilor: de ce este tipărită o sumă record și, potrivit băncilor centrale, nu există inflație

În cazul zonei euro, de exemplu, agregatul monetar M2 (care măsoară numerarul fizic și depozitele de până la 2 ani) a crescut în ultimii trei ani cu 21%. Aceasta marchează cea mai mare creștere a M2 într-o perioadă scurtă de timp, de când există zona euro. În condițiile unei astfel de creșteri a ofertei de bani, valoarea banilor noștri a scăzut. Puterea de cumpărare a monedei euro este acum 50% din ceea ce era în 1999, când a fost introdusă.

Mai multe despre acest subiect, aici: Inflația din zona euro persistă

Și acesta nu este doar cazul euro. Moneda de rezervă mondială, dolarul, a pierdut 98% din puterea sa de cumpărare din 1971, când a fost eliminat de pe etalonul de aur. Același proces de devalorizare se întâmplă cu toate cele 180 de valute din lume.

Europa intră în recesiune anul viitor

Perspectivele privind economia Bătrânului Continent pentru anul 2024 sunt negative. Acumularea de datorii în perioada în care ratele dobânzilor în zona euro au fost negative (2016 – 2022) a pus economia blocului în pragul colapsului. Raportul datorie publică/PIB al zonei euro se situează la peste 80% din 2009. În 2022, cel mai ridicat raport datorie-PIB a fost înregistrat în Grecia – 171,3%. În total, șase țări din cele 20 de state membre ale zonei monedei comune au o rată a datoriei publice în raport cu PIB de peste 100%.

Odată ce mai mulți bani și datorii intră pe piața monetară, moneda își pierde valoarea în raport cu bunurile și serviciile din economie, iar prețurile cresc. Aceasta se traduce prin inflație. Iar pentru a o combate, băncile centrale cresc ratele dobânzilor. Dar datoria existentă în sold trebuie achitată. Iar acest proces devine mai costisitor odată cu creșterea ratelor dobânzii.

Indicele Purchasing Manager’s Index, care măsoară încrederea întreprinderilor în economia zonei euro, se află sub pragul de 50 de puncte din iunie 2023. Cea mai recentă valoare, de 45,9 puncte în octombrie, este cea mai scăzută din 2021, când lumea se confrunta în continuare cu repercusiunile crizei COVID-19. Orice valoare sub 50 de puncte a acestui indice indică o contracție economică.

Comisia Europeană și-a redus pentru a doua oară în acest an așteptările privind creșterea PIB-ului Uniunii Europene. La începutul anului 2023, CE a considerat că economia UE va crește în acest an cu 1%, comparativ cu 2022. Cea mai recentă așteptare a acestora este de o creștere de 0,6% pentru acest an, aproape jumătate din ceea ce au prevăzut inițial.

Concluzii privind economia UE

Țările membre ale Uniunii Europene, cum ar fi Polonia, Republica Cehă și Ungaria, și-au mărit semnificativ rezervele de aur în ultimii cinci ani. Din aceste evenimente putem deduce că băncile centrale se pregătesc pentru vremuri grele. În prezent, Germania, cea mai mare economie din Europa, se află deja în recesiune.

Mai multe pe această temă, aici: Germania este într-o recesiune tehnică

Încetinirea producției industriale afectează toate țările europene și, implicit, performanța economică a Uniunii Europene în ansamblu. Contracția producției a fost prezentă în majoritatea țărilor UE. Una peste alta, se anunță o recesiune. Cele mai recente date confirmă această afirmație.